Agentia Nationala a Achizitorilor din Romania
Statut
Agenda/Evenimente
Parteneri
Articole/Analiză
Link-uri utile
Protocol de colaborare între ANRMAP și ANSA
Dezbatere publica: Modificarea SEAP - nevoi ale utilizatorilor
Dezbatere publica: Regimul incompatibilitatilor alesilor locali
 

Modificari ale Sistemului Electronic de Achizitii Publice in concordanta cu cerintele impuse de noua Directiva europeana a achizitiilor publice

ec. Johann Nunweiler

Noua politica europeana de crestere a gradului de dematerializare a procedurii de atribuire a contractelor de achizitii publice prevede ca incepand din anul 2016 procedurile de achizitie electronice sa devina o regula.

Ea se va realiza gradual: pana in anul 2014 doar anumite etape ale procedurii vor fi derulate integral electronic, urmand ca din 2016 sa fie realizat in mod electronic intregul proces.

Procedurile vor fi in concordanta cu viitoarele prevederi in materia achizitiilor publice.

Scopul, asa cum reiese el din comunicatele de presa ale Comisiei Europene este acela de a reduce costurile procedurii de atribuire sperand a se obtine economii.

Este de salutat faptul ca aceasta strategie va fi insotita de masuri de incurajare a implementarii sale prin sustinere financiara cat si in plan tehnic

Personal consider ca dematerializarea procesului de achizitie publica nu trebuie impus prin reguli obligatorii si/sau insotite de sanctiuni, ci trebuie adoptat in urma unor analize serioase cu privire la procesul de achizitii publice, in special a unor analize intocmite impreuna cu oamenii care lucreaza in autoritatile contractante, deoarece numai dansii pot sa ofere o experienta reala si globala asupra procesului de achizitii.

                       

Informatii cu privire la reteaua de Internet din Romania:

Pornind de la faptul ca intregul proces de achizitie in forma propusa de Directiva se bazeaza pe manipularea ofertelor in format electronic prin intermediul internetului, personal consider ca trebuie plecat in cazul analizei de la infrastructura de internet din Romania.
Astfel citez cateva articole publicate in presa nationala dar si un studiu al Ministerul Comunicatiilor:

“34 Mbps este viteza medie de transfer în orele de vârf în ţara noastră”

România este una dintre ţările cu cea mai rapidă viteză de acces internet din lume. Astfel, în orele de vârf viteza medie de transfer este de 34 Mbps, şi trei oraşe din ţară sunt în primele zece oraşe cu cele mai rapide viteze de acces la internet din Europa, potrivit lui Eduard Lovin, director executiv în Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. ( http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-ajunge-internetul-in-romania-165291.html)

 

Romania pe primul loc la viteza dar pe ultimul la acces””:

http://www.itcmedia.info/comunicatii/internetul-in-romania-primul-loc-la-viteza-si-ultimul-loc-la-acces-in-europa/

Proiectul Ro-NET

 

http://www.mcsi.ro/Minister/Proiect-Ro-NET/Documente-suport/Documente-suport

 

Rata de penetrare a conexiunilor de internet fix:

http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-12276523-rata-penetrare-conexiunilor-internet-fix-romania-ajuns-41-5-2011-mediul-rural-erau-doar-680-000-conexiuni-desi-crestere-semestriala-14.htm

Probleme de functionare a SEAP semnalate in presa:

http://www.money.ro/legatura-cu-seap-se-pierde-uneori-cu-cateva-minute-inainte-de-finalul-licitatiei_825871.html

 

SEAP 2014 - Pro si Contra

Avantaje:

  • imbunatateste capabilitatile de e-guvernance ale statului roman;
  • este adaptat la cerintele Directivei europene si contribuie la integrarea administrativa a UE cat si de a promova libera concurenta in interiorul Uniunii;
  • permite adaptarea sistemului electronic la un sistem unic de operare pe intregul cuprins al statelor europene precum si o standardizare a procesului la nivelul UE, poate inlocui TED –ul si ar disparea obligativitatea publicarii anunturilor in JOUE;
  • permite o participare mai facila a ofertantilor la procedurile de achizitii publice initiate de autoritatile contractante din cadrul UE, incurajand competitia;
  • posibilitatea de a crea un sistem informatic mai performant si adaptat cerintelor utilizatorilor (daca este dezvoltat pe baza unei analize care sa aibe ca punct de vedere cerintele utilizatorilor, mai ales ale autoritatilor contractante);
  • faciliteaza urmarirea si obtinerea de date statistice.

 

Dezavantaje analizate prin prisma problemelor ce le ridica utilizatorilor din Romania:

  • implicatii asupra prevederilor art.213 din OUG 34/2006. cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la documentele Dosarului achizitiei. Se va ridica problema daca aceasta vor putea fi pastrate si in format electronic, in special ofertele care intre cele mai voluminoase documente intr un dosar.
  • standaridizarea modului/formatului de prezentare a unei Oferte (folosirea anumitor programe care sa fie detinute si de autoritatile contractante);
  • stabilirea de legiutor a raspunderii pentru eventualele pierderi de fisiere intre momentul incarcarii lor de catre ofertant si descarcarea lor de catre autoritatea contractanta. Ca masura de siguranta, ofertantul poate primi un fisier de tip Log (jurnal) care sa confirme fisierele incarcate precum si daca au fost incarcate corect;
  • pot interveni disfunctionalitati tehnice (inposibilitatea unui ofertant de a incarca o oferta) fapt ce poate conduce la un rezultat viciat al procedurii de achizitie, rezultat care poate prin lipsa acelei oferte sa nu fie chiar cel mai bun pentru autoritatea contractanta (atat sub raport tehnic, timp de executie cat si din punct de vedere al costului)
  • ce se intampla in cazul in care un operator economic va contesta o procedura pe sustinerea faptului ca el a incarcat un anumit numar de fisiere in cadrul ofertei iar comisia nu a luat in calcul toate fisierele, comisia motivand ca nu au fost gasite fisierele invocate de ofertant? De exemplu Listele de cantitati solicitate prin Caietul de sarcini sa nu fie complete iar operatorul sa sustina ca ele au fost incarcate integral?
  • integritatea fisierelor incarcate de catre ofertanti, daca un fisier cu o oferta se incarca pe server, ofertantul primeste confirmarea depunerii dar ulterior in momentul in care autoritatea contractanta/comisia de evaluare doresc sa o descarce se constata ca fisierul respectiv a fost corupt (de exemplu in urma unor erori de transmitere asa cum se intampla si pe site-ul ITM: http://www.legestart.ro/forum-subiect-Eroare-transmitere-fisier-online-p-1-t-230089.htm ) . Comisia nu poate solicita o alta depunere de oferta, deci ofertantul va fi exclus din competitie din motive tehnice independente de el si de autoritate.
  • lipsa unei standardizari cu privire la browserul de internet folosit;
  • implementarea unui astfel de sistem necesita un efort investional mare pentru:       
    • autoritatile contractente trebuie sa aibe acces la retele internet de mare viteza, sa aibe un server dedicat pe care sa salveze ofertele, sa achizitioneze imprimante de mare capacitate care sa permita tiparirea de fisiere mari, computere cu performante ridicate, care de multe ori nu se gasesc in inventarul autoritatilor contractante. Sa nu uitam faptul ca in ultimii ani autoritatile contractante nu au mai putut achizitiona echipamente de printat;
    • gestionarul site-ului va trebui sa dispuna de o infrastructura adecvata care inca din primele momente ale functionarii sa dispuna de capacitate de calcul superioare valorilor calculate in momentul demararii proiectului.
  • volumul de informatii (in conditiile in care o oferta a unui constructor pentru constructia unei lucrari de infrastructura urbana are cam 1,4-1,7 Gb cu tot cu partea desenata). Sa nu uitam ca fluxul este in ambele sensuri: depunere de oferte de catre ofertanti dar si descarcare de oferte de catre autoritatile contractante
  • infrastructura de internet de banda larga – cu privire la starea retelelor de internet din Romania gasim referiri pe site ul Ministerului Comunicatiilor, unde sunt psotate studii care arata gradul de acces la internet. Raspindirea retelelor de internet in mediul rural afecteaza autoritatile contractante din mediu rural;
  • accesul la SEAP al autoritatilor contractante din mediul rural unde nu exista internet de mare viteza;
  • data de depunere a ofertelor. Stim din practica faptul ca ofertantii amana pana in ultimul moment depunerea ofertelor. Acest lucru genereaza solicitarea retelei informatice in clipele premargatoare termenului limita de depunere a ofertelor. Ce se intampla cu ofertele daca in momentul incarcarii lor se intrerupe reteaua de internet sau erorile ce pot aparea datorita suprasolicitarii sistemului informatic? Cum se acorda numarul de ordine al depunerii? Ce se intampla daca aceasta data de depunere se suprapune cu data de depunere si a altor proceduri de achizitii?
  • securitate:
    • securitatea : 17.000 de autoritati contractente si cel putin atatia ofertanti din tara si strainatate (numarul de ofertanti va fi mai mare daca site ul o sa aibe vizibilitate si in strainatate) fapt ce va contribui la cresterea volumului de informatii stocate si procesate de sistemul informatic;
    • ofertele fiind documente confindentiale se ridica o problema cu privire la persoanele din cadrul autoritatii contractante ce vor avea dreptul de a vizualiza/tipari aceste oferte;
    • Politica de back up. In cazul accesarii rau voitoare a serverelor (asa cum s a intamplat in Estonia: http://en.wikipedia.org/wiki/2007_cyberattacks_on_Estonia) ce se intampla daca ne confrunam cu astfel de situatii tinand cont ca vorbim de o baza de date ce contine documente solicitate ca probe de autoritati de control sau in instantele judecatoresti?

           

  • care este capacitatea serverului de a stoca pe termen lung (sa nu uitam de contractele multi anuale, cele de lucrari la care se poate oferi o perioada de garantie a lucrarilor de 10  ani sau peste, iar oferta cel putin a firmei castigatoare care face parte din dosarul achizitiei si din contract sa poata fi accesata inca 5 ani dupa expirarea perioadei de garantie) pentru a putea fi folosite atat de autoritatea contractanta cat si de alte organe interesate. Un mic calcul exemplificativ: o oferta pentru excutarea unei structuri urbane (lucrare de arta) are cam 2.000-2.500 de pagini, se prezinta in medie 4 ofertanti, deci rezulta 10.000 de pagini, ori cate autoritati locale au astfel de lucrari intr un an rezulta un volum informational foarte mare ce trebuie stocat si procesat de catre server;
  • organele de control solicita Dosare ale achizitiilor publice care au fost derulate si cu 4 ani in urma, asta inseamna ca autoritatea contractanta trebuie sa salveze ofertele depuse in cadrul procedurilor pe un server dedicat. Nu se pot folosi medii de stocare mobile deoarcere exista riscul ca persoane rau intentionate sa poata copia oferte
  • implicatii cu privire la procesul de evaluare:
    • tiparirea ofertelor de catre autoritatea contractanta pentru a permite evaluarea ar incarca cheltuielile autoritatii cu toner/hartie, fiecare oferta fiind necesara in cel putin un exemplar pentru a putea sa fie evaluate de comisia de evaluare cat mai facil si fara rezerve. Din punct de vedere tehnic printarea fisierelor mari poate bloca memoria buffer a imprimantelor, ca sa nu mai spunem de calitatea imprimantelor folosite de majoritatea autoritatilor contractante
    • nu permite evaluarea pe baza documentelor originale, fapt ce permite strecurarea de documente false in oferte de catre ofertanti, paginile nefiind initializate si numerotate in original, in cazul in care se solicita documente autentificate sau traduceri legalizate nu se pot vizualiza apostilele/timbrele sau timbrul sec.
    • autoritatile contractante de cele mai multe ori nu vor avea aplicatiile necesare de a deschide parti din oferta din lipsa existentei aplicatiilor informatice necesare, cum este cazul partilor desenate dintr o oferta care sunt realizate cu aplicatii dedicate : AUTOCAD, GECAD. etc sau care necesita echipamente speciale de printare: plottere;
    • cum se vor pastra documentele probatorii pe baza carora comisia de evaluare a luat decizii in cursul Sedintelor de evaluare? Mai ales daca pe baza lor a fost luata decizia de a descalifica un ofertant, stiind ca astfel de decizii sunt cele mai contestate de ofertanti;
    • capacitatea probatorie in fata CNSC sau a instantelor a documentelor aferente Dosarului achizitiei publice printate din SEAP;
    • va trebuie sa salveze in format electronic toate ofertele depuse in cadrul procedurilor (lipsa fonduri pentru achizitia de servere dedicate, lipsa politica de back up la nivelul autoritatilor publice). Doresc sa subliniez ca pana in momentul de fata, personal, nu am auzit ca la nivelul autoritatilor administrative ale statului sa existe o politica clara de back up a datelor informatice (salvari incrucisate, salvari pe servere dedicate, etc).

Pericole ale SEAP in forma 2014:

  • prin nedepunera fizica a ofertelor la sediul autoritatii contractante ci in format electronic se ridica problema in ce masura raspunderea integrala fata de corectitudinea procedurii mai pot va reveni autoritatii sau comisiei, Practic atat autoritatea cat si comisia de evaluare dar si alte organe ale statului cu compentente,  isi incredinteaza credibilitatea” unui sistem informatic;
  • lasa loc la suspiciuni de interventii din partea persoanelor neautorizate cu scopul de a influenta cuprinsul ofertelor., In ultimii ani infractiunile in domeniului IT au cunoscut o crestere la nivel national;
 
Copyright © 2011 ANSA - All Rights Reserved Web design Bucuresti